sâmbătă, 31 ianuarie 2009

decizia iti apartine

Intre sarbatoritii ultimei zile din acest zbuciumat ianuarie este o Doamna .
Pictorita Tia Peltz.
Am aflat de la un Supravietuitor, care ii trimite un superb buchet de trandafiri .

Odata, intr-o emisiune , Dumneaei a dat, celor care au vazut-o, cea mai frumoasa lectie de viata: vorbea despre tristile care ne bantuie , adesea . In astfel de momente, se asaza, fara, vreo retinere, direct pe caldaram; lumea trece, se uita, unii au ceva de zis, altii nu.
Sta acolo, cu sufletul plange, cu ochiul priveste si, dupa un timp, isi zice: fata, sus!

Recunostinta!

vineri, 30 ianuarie 2009

in rime simboliste

CRITICILOR MEI

de Ion Luca Caragiale


De critică mi-e scârbă! Cunosc simbolul vorbii.
Posteritatea dreaptă mă judece ş-acuze!
Surâsul să se stingă pe veştedele buze:
N-aud acorduri surzii, nu văd scânteia orbii!

Eu singur!… ş-apoi corul întreg de nouă muze!
Cu glasul invidiei să croncănească corbii,
Eu am să strig, felibru trufaş, urbi et orbi
A voastră larmă poate d-abia să mă amuze!

Mă duc în mantia-mi largă înfăşurat ca Dante:
Când tactu-l bate-Apollo, maestrul meu divin,
Viaţa-i simfonie, amorul - sfânt andante…

Eu cânt! Ce-mi pasă mie! Nu ştiu de unde vin,
Nici unde merg: traduc doar-un cântec din senin
În rime simboliste şi abracadabrante!

miercuri, 28 ianuarie 2009

suntem pentru impotriva

Nimeni nu mai asculta de nimeni; afara bate vant de primavara, pasarelele ramase ciripesc gurese, coltul ierbii sta la panda, vrea sa prinda un loc mai in fata, vorba aia, primul sosit, primul servit, apoi, dintr-odata, incepe sa ploua marunt, apasat si nici februarie n-a venit.

In case, prin buzunare, bate crivatul, tare, in forta, prinde prilejul noaptea, isi aduna adeptii si , catre dimineata, anunta: VINE INGHETUL. La bugetari .
Niciodata nu sunt omisi batranii.
Ce s-ar face lumea fara ei?

marți, 27 ianuarie 2009

alte masti, aceeasi scena

Si-au ales sa vina pe lume in prima luna din an- POETUL- la jumatate, dupa ce isi va fi cautat, printre astri , perechea; MAESTRUL, la sfarsit, spre a trage cortina, lasandu-ne sa alegem intre ras si plans.

Si pentru ca tot auzim, adesea- Caragiale- contemporanul nostru- voi cita din

O scrisoare pierduta
actul lII
scenaI
Farfuridi:
"(emotionat si asudat): Atunci iata ce zic eu, si impreuna cu mine( incepe sa se inece) trebuie sa se ( sic!) zica asemenea toti aceia care nu vor sa caza la extremitate( se ineaca mereu), adica vreau sa zic, da, ca sa fie moderati..adica nu exageratiuni!...Intr-o chestiune politica..si care, de la care atarna viitorul si prezentul si trecutul tarii..sa fie ori prea-prea, ori foarte- foarte..( se incurca, asuda si inghite), incat vine aci ocazia sa intrebam pentru ce?..da..pentru ce?..Daca Europa .. sa fie cu ochii atintiti asupra noastra, daca ma pot pronunta astfel, care lovesc sotietatea, adica fiindca din cauza zguduirilor..si..idei subversive....

Dati-mi voie! Termin indata!mai mai am doua vorbe de zis. Iata dar opinia mea. (in suprema lupta cu oboseala care-l biruie). Din doua una, dati-mi voie: ori sa se revizuiasca, primesc! dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu se revizuiasca, primesc! dar sa se schimbe pe ici pe colo, si anume in punctele..esentiale..Din aceasta dilema nu puteti iesi..Am zis!( Aplauze in fund, sasaituri in fata. Farfuridi coboara zdrobit)."

luni, 26 ianuarie 2009

"subtirica din vecini"

Sa te miri , sa razi, oricum te crucesti. Intr-o poza de grup, unul dintre personaje fiind ursul nostru, brun, gras si puternic, apar Maruta, Tantareanu si doamna care incurajeaza turismul in muntii patriei; pentru aceasta ocazie si-a pus cea mai eleganta rochita-danteluta , transparenta , scurta, scurta si creata.. urcusul este greu, prea multe haine fac escaladarea dificila.

duminică, 25 ianuarie 2009

direct din decor

Intr-o lume ca a noastra, in care viata bate filmul cu bastonul( se poate folosi oricare dintre sinonimele aflate la indemana) , Mita si Didina sunt niste inocente.

D-ale carnavalului
de I.L. CARAGIALE
Actul III
Scena V
Mita singura in costumul de bal, apoi Didina asemenea.

MITA(venind din dreapta pe dibuite):Am gasit fereastra din odaita deschisa si am intrat...L-am nemerit?ori nu l-am nemerit? Da, trebuie sa-l fi nemerit. Da , sunt o cremenala..( se retrage pe dibuite dupa paravan).

DIDINA: Mare istorie!...Am inghetat asteptand afara in frig: a trebuit sa intru inapoi pe fereastra. Nae trebuie sa vie numaidecat cu Pampon. Trebuie sa pandesc cand or intra aici, sa ies pe fereastra si pe aici mi-e drumul. Sa pofteasca pe urma d.Pampon acasa in costum de bal.. sa-l judec eu...

nuantat

Lipsita de zapada, prima luna a lui 2009 are culoarea castanilor de octombrie , rusinati ca li s-au furat hainele, puse la uscat, si gust de aprilie, cand mugurii stranuta des, fiindca nu s-au vaccinat la timp.

sâmbătă, 24 ianuarie 2009

cand (nu)este zapada in ziua Unirii

Zi de iarna. Blanda. Ninge lenes. Eram in clasa a 7-a.

Profesorul de istorie ne-a scos in curtea scolii. Cantam versurile lui Alecsandri si invarteam Hora.
Atunci ne-a vorbit despre un mare Domn, un Barbat cult, rafinat, adevarat, care a facut Unirea. Si o noua Constitutie. Si doua Universitati, cate una in fiecare capitala de fost principat.
Si a stabilit prin lege scoala obligatorie de 4 ani pentru toti copiii.

Astazi m-am gandit la Milcov, la privighetoarea Moldovei, Mihail Kogalniceanu, la Vasile Porojan, la mos Ion Roata;la bolovanul Lui. La divanurile ad-hoc.

Dar si la ocaua lui Voda.

Si l-am ascultat pe Domnul Neagu Djuvara, amintindu-ne ca, in 1916, soarta Romaniei se stabilea intr-o limba straina.

"Pe valurile lumii, ca si pe valurile marii,nu plutesc decat cei care stiu sa inoate".Alexandrau Ioan Cuza

vineri, 23 ianuarie 2009

"aparent mergem inainte"

Poet romantic-ochi eterici, ca si cum s-ar fi topit intr-un mit, tulburat de nelinisti,logodnic de-a pururi , activ, inventiv si practic-era inginer geolog, lucrand cate saisprezece ore pe zi- adulat de catre prieteni, respins deopotriva de catre adversari, foarte atent la evenimentele epocii, iubitor de politica, implicat in polemica si in schimbarea lumii in bine, Novalis pare si astazi, la peste doua secole de la disparitie, IZVOR.

"Sa fie oare corpurile ceresti pietrificari? De ingeri, poate."

"Materie si spirit isi corespund intocmai-sunt asemenea. Fiecare isi are cauzalitatea pura doar in celalalt"

"Incercati numai sa faceti muntii egali si marea va va multumi. Marea este sentimentul insusi al libertatii si al egalitatii. Ea insa ne previne sa nu calcam pe stratul de pirita; ca, altminteri tasneste vulcanul si odata cu el mugurul unui nou continent".

"Nu dezaproba nimic din ceea ce este omenesc. Totul este bun, dar nu pretutindeni, nu oricand si nu pentru toti. Asa si critica".

"Pricina tuturor absurditatilor pe care le aflam in opiniile si convingerile oamenilor sta in confuzia dintre scopuri si mijloace".

"Inima este cheia universului si a vietii. Traim in aceasta stare de neajutorare pentru a iubi si a fi altora indatorati".

"Suntem singuri cu tot ceea ce iubim"...nevoia de iubire tradeaza deja existenta unei rupturi in noi. Nevoia tradeaza intotdeauna slabiciune".

"Spiritul nostru este o veriga de legatura intre entitati absolut inegale."

"Durerea ar trebui sa ne faca mandri, orice durere este o amintire a rangului nostru inalt".

Poetul intelege natura mai bine decat o intelege mintea omului de stiinta".

'Vom intelege lumea, atunci cand ne vom intelege pe noi insine".

joi, 22 ianuarie 2009

alba, neagra, fără gri

 Cineva  îmi recomandase o persoană pricepută în  descâlcirea încurcatelor ițe ale unei vechi pricini.
 Am un fel de  iubire organică pentru punctualitate și pentru cuvântul dat, așa că am acceptat imediat ora și locul întâlnirii: în fața unei instituții, unde fiecare se duce să ceară și să primească dreptate.
 Dreptatea lui. 
 Au trecut deja  trei sferturi de ceas, persoana  întârzie,  nu  am încotro, aștept și-mi fac de lucru.
În  partea de sus a ferestrei principale, un afiș mare, în două imagini:în stânga, scara unui bloc cu patru etaje. Rufe colorate spânzurate în balcoane mici, înnegrite de ploi și de vreme, pereți scrijeliți, dâre mari de noroi uscat pe  tocuri de uși, două geamuri  sparte, dincolo de care se văd niște cartoane zdrențuite, lipite  în  locurile rămase goale cine știe  de când. Dedesubt, explicația, scrisă cu litere mari, să vadă  oricine :Aici locuiește George C......, care a dat șpagă, să-și poată cumpăra un apartament.
În partea dreaptă a afișului, o vilă. Stil american, culorile drapelului francez, două etaje, multe flori, verdeață, fântâni, piscină, un balansoar, arbori tunși ostășește înconjoară curtea  bine îngrijită. Dedesubt scrie: Aici locuiește Gică B...., care a primit șpagă, pentru  că a aprobat cumpărarea de apartamente în blocul de alături.
George dă, Gica primește.
Egalitate de șanse.//
Trece multă lume, în sus, în jos, fum gros de țigară se învălătucește  albastru, discuții aprinse, tineri și vârstnici, dosare, sacoșe  de plastic,înjurături, parfumuri, priviri închiondorate, chei de mașină, un cerșetor, banane, dintr-un cărucior  o mânuță  scapă suzeta, brățări și fuste colorate, pantaloni  de piele, strânși bine pe tocuri înalte, cârje murdare, bucle și gel din belșug...
Aștept, rezist și privesc, de ce mi-ar displăcea acest mișcător  tablou al vieții? până la urmă, banalitatea, îmi spun, așa pentru mine,  nu este deloc o povară.
 Și ca și cum pentru o clipă toate ar fi dispărut, zăresc fluturând peste costumul scump, printre  fețe și  trupuri, roba lucioasă, în mers legănat. Coboară scările și numără.
 Pe degete.
 Cu pauze între.
Cum învățam, pe vremuri, lunile cu treizeci și una de zile.
Să fi uitat câte cauze are de apărat astăzi? câte s-au prezentat? câte au fost câștigate? câte au fost amânate?
 Cine știe...fiecare cu ale lui. //

 etichete: șanse egale , tribunal( pagină de blog)

miercuri, 21 ianuarie 2009

totusi

nu poti creste , daca nu ai radacini..

Intelepciune de gradina
Lucian Blaga

Decat orisice lumina
mult mai rodnica e taina.
Daca vrei visul sa-ti vina,
peste nud intinde haina.

Chiar trecutul sa ti-l pui
sub pecete.Te fereste
sa-l descoperi, sa-l descui,
daca vrei ca sa-ti rodeasca.
E aceasta o fireasca
'ntelepciune de gradina.

Ce ne-nvata pomul sfant?
Cine are in adanc
pe la morti vreo radacina
sa si-o tina sub pamant,
neatinsa de lumina."

marți, 20 ianuarie 2009

cantec sub stele

"Cu alesaturi de aur
timpul curge prin albastru.
Jinduiesc la cate-un astru
rasarit ca o ispita
peste-amurgul meu de-o clipa,
peste basmul in risipa.

Curge timpul prin inalturi,
astru poarta langa astru,
razbunandu-ma-n albastru.
Visul, aur prins in palme
ca nisipurile-n ape,
ca nisipurile-n ape
trebuie sa-l las sa-mi scape".

Lucian Blaga

lectie

capitolul 44.
De tinut minte: americanii au facut dintr-un moment istoric un spectacol sublim.
Milioane de inimi au batut la fel.

"...jur solemn....sa avansam din nou prin curentii inghetati, sa dam cadoul de libertate generatiilor viitoare..America este mai mare decat suma ambitiilor individuale ; oamenii ne vor judeca dupa ce vom construi, nu dupa ce vom distruge; ALIANTA,EXEMPLUL.....".OBAMA.

caslegi

Saptamana a inceput cu imagini despre un sfarsit. De vanatoare. De foame. De placere. Si de mistreti. Unii peste altii. In Muntii Carpati.

Cand vor fi simtit acei barbati puternici, bogati, importanti, (re)cunoscuti placerea?
Cand zareau prada?
Cand ocheau?
Cand cadea mistretul?
Cand si-au numarat trofeele?
Cand toate animalele au fost aruncate unele peste altele?

Sau cand, urcandu-se in acele personale, elegante , masini zburatoare, s-au reintors, pe la casele lor, sa-si mangaie cirezile de conturi si hergheliile de afaceri?


Asta se leaga, cumva, de starea generala trista a zilei de ieri?


Exista si o saptamana mistreata, carneleaga; cu dulce. Miercurea si vinerea.

luni, 19 ianuarie 2009

englezeste

Nici tristetea nu mai poate fi strict personala...

satire

Intalniri cu usi inchise, blocate cu o camioneta, incrancenare peste tot, lant de accidente rutiere, sabii, pumni pentru colegi de liceu, fiare fara lesa- un personaj , cu functie importanta in respectarea legii de catre posesorii de animale de casa, zicea ca un patruped de asta este un obiect personal, ...doamne, unde am ajuns daca atacul de o mare cruzime asupra unui copil poate fi comparat cu lovirea trecatorului de o trotineta , obiect personal, nu?

Printre atatea stiri care iti mai infig un ac in suflet, oamenii uita repede de Eminescu; particula lui Dumnezeu este trecuta deja la obiecte ratacite pe undeva.

Impatimitilor in studiul fizicii , dar mai ales celor care intentioneaza sa-l treaca pe POET in categoria CORIGENT LA STIINTA, li se recomanda fragmentele urmatoare din Scrisoarea I, una dintre cele V-

"Pe când luna străluceşte peste-a tomurilor bracuri,
Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri,
La-nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă,
Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţă,
Când nu s-ascundea nimica, deşi tot era ascuns...
Când pătruns de sine însuşi odihnea cel nepătruns.
Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă?
N-a fost lume pricepută şi nici minte s-o priceapă,
Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază,
Dar nici de văzut nu fuse şi nici ochi care s-o vază.
Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface,
Şi în sine împăcată stăpânea eterna pace!...

Dar deodat-un punct se mişcă... cel întâi şi singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!...
Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stăpânul fără margini peste marginile lumii...


De-atunci negura eternă se desface în făşii,
De atunci răsare lumea, lună, soare şi stihii...
De atunci şi până astăzi colonii de lumi pierdute
Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute
Şi în roiuri luminoase izvorând din infinit,
Sunt atrase în viaţă de un dor nemărginit.
Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,
Facem pe pământul nostru muşunoaie de furnici;
Microscopice popoare, regi, oşteni şi învăţaţi
Ne succedem generaţii şi ne credem minunaţi;
Muşti de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul,
În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul
Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată,
Că-ndărătu-i şi-nainte-i întuneric se arată.
Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze,
Mii de fire viorie ce cu raza încetează,
Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă,
Avem clipa, avem raza, care tot mai ţine încă...
Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric,
Căci e vis al nefiinţei universul cel himeric...

În prezent cugetătorul nu-şi opreşte a sa minte,
Ci-ntr-o clipă gându-l duce mii de veacuri înainte;
..............................................................................
Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoşi,
Cum planeţii toţi îngheaţă şi s-azvârl rebeli în spaţ'
Ei, din frânele luminii şi ai soarelui scăpaţi;
Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit,
Ca şi frunzele de toamnă toate stelele-au pierit;
Timpul mort şi-ntinde trupul şi devine vecinicie,
Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie,
Şi în noaptea nefiinţii totul cade, totul tace,
Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace...

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l...
Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?
Nemurire, se va zice.
........................................................................................
Si când propria ta viaţă singur n-o ştii pe de rost,
O să-şi bată alţii capul s-o pătrunză cum a fost?
....................................................................................
Si pe toţi ce-n astă lume sunt supuşi puterii sorţii
Deopotrivă-i stăpâneşte raza ta şi geniul morţii!"

duminică, 18 ianuarie 2009

...printre astri

In ianuarie, Cerul are mai multa lumina;

culege Stele de pe Pamant..

SALVATI-VA prin LIMBA

de GRIGORE VIERU


S-au otravit pe vai izvoare
Si mierea adunata-n floare.
S-a otravit barbar vazduhul
De ce s-a otravit si duhul,
De ce si graiul?!
Sculati-va, sculati-va, sculati-va
Din somnul cel de moarte!
Salvati-va, salvati-va, salvati-va
Prin limba si prin carte!
S-a otravit privighetoarea
Si firul ploii si ninsoarea.
S-a otravit barbar vazduhul
De ce s-a otravit si duhul,
De ce si graiul?!
Sculati-va, sculati-va, sculati-va
Din somnul cel de moarte!
Salvati-va, salvati-va, salvati-va
Prin limba si prin carte!
S-a otravit dulceata poamei
Si laptele din sanii mamei.
S-a otravit barbar vazduhul
De ce s-a otravit si duhul,
De ce si graiul?!
Sculati-va, sculati-va, sculati-va
Din somnul cel de moarte!
Salvati-va, salvati-va, salvati-va
Prin limba si prin carte!

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

mugurasi

Din cand in cand, ma uit la televizor; ma intereseaza, mai ales, ceea ce are legatura cu scoala, copiii, educatia.
Astazi, pe sub pranz, undeva, o domnisoara intreba si raspundea un domn profesor cu multa si interesanta experienta. Emisiunea era catre sfarsit, asa ca am retinut o parte a temei - Succesul scolar.
In opinia invitatului, cred ca era profesor de matematica, succesul aparea ca un produs de 3 factori; folosea alte simboluri, dar esenta este urmatoarea: E- elev, F- familie, P- profesor, S- succes.
Asadar, in conceptia dumnealui, S=E.P.F, un produs de 3 factori;
daca unul dintre ei este O( orice numar . O= O) rezulta ca S=O;
asta inseamna ca, daca un copil provine dintr-o familie cu probleme, sansele lui de a obtine vreodata succes sunt pierdute pentru totdeauna? daca are un invatator slab , copilul va fi departe de succes toata viata?
Factori precum- scoala si familia - cred ca pot influenta succesul, dar nu pot fi definitivi.

Eu cred ca S- succesul scolar- este o suma, nu un produs, la care, in afara celor 3 elemente esentiale, se mai adauga sau mai intervin multi alti factori, care tin de zestrea genetica, de circumstante, de capacitatea de adaptare, de sanatate, de aparitia unuor obiecte de invatamant care sa capteze interesul, de sansa, de cel( cea) cu care se imprieteneste , ori de care se indragosteste, si , de ce nu? de noroc.
Mai cred ca atitudinea unui copil fata de scoala, fata de invatatura , in general se poate modifica, poate sa evolueze , ori sa involueze, iarasi in functie de tot felul de factori.
Succesul poate fi aparent- un copil poate avea note foarte mari, poate sa ajunga pana la a obtine o diploma universitara, fara sa fie performant in ceea ce face; sau sa faca doar pentru ca i se cere.

De-a lungul carierei mele , cred ca am avut peste 2000 de elevi, sper sa nu gresesc la cifre; daca intr-o clasa sunt cel putin 25 de elevi, si sunt 4-5 clase anual, iar din 3 in 3 ani apare o clasa noua, ar insemna , in medie, 35 . 75=2625 de elevi.

Cei mai multi au fost din familii obisnuite, fie la tara, fie in oras. Dintre acestia, multi au obtinut Succes, putini au fost mediocri si foarte putini au clacat , intr-un fel sau altul; cei mai multi sunt oameni obisnuiti, fara performante , constiinciosi, buni meseriasi.

Copiii din familii dificile- dezorganizate, un parinte cu probleme etc.- au evoluat diferit: unii au fost extrem de ambitiosi si s-au realizat, chiar foarte bine, altii au o situatie modesta si putini sunt ratati: au fost in detentie, nu s-au adaptat la niciun loc de munca.
Cei proveniti din familii foarte interesate in evolutia lor au avut, de asemenea, evolutii diferite si situatia lor nu este chiar identica cu cea de mai sus, dar nici nu difera foarte mult.

N-am facut si nici nu cred ca as putea face vreo statistica in legatura cu tema in discutie-Succesul.
Poate ca ar trebui sa existe pe langa Inspectoratele scolare un compartiment care sa se ocupe chiar cu asta, daca s-ar dori , cumva , sa se studieze evolutia unui lot de N indivizi, de-a lungul unei perioade.pentru a invata si din succese, dar si din erori. Nu stiu , imi spun , asa , mai mult pentru mine.

Retete de a-i ajuta pe copii sa obtina succes nu prea cred ca exista, dar exista cai de a-i ajuta sa se dezvolte armonios, cultivandu-li-se INTELIGENTA si PERSONALITATEA.

Copilul este ca o plantuta; trebuie sa i se descopere mugurasii, pe care , apoi, niste maini grijulii si dragastoase-primele, ale mamei, ale educatoarei, invatatoarei si mai apoi, ale profesorilor, sa le ocroteasca dragastos si atent. Va fi invatat sa comunice. Sa se deschida.Treptat. Sa zboare. Fara teama.

Intre famile, copil , scoala trebuie sa existe sinceritate si armonie.
EL va fi in CENTRU. I se vor cunoaste atent- trairile, interesele, pasiunile, temerile. Mereu va fi incurajat sa descopere si sa se DESCOPERE.
Interventiile , in cazuri dificile, se vor face atent, fara a lasa traume.Exista sanctiuni care darama constructia si incurajari care inalta cetatea.

Cautam explicatii despre cum s-a ajuns la succes: cred ca exista multi copii, care devin oameni buni , copleti, dar si exceptii- cei de SUCCES; si un numar mic de copii cu deficiente de invatare, care pot fi indrumati si ajutati sa evolueze catre ceea ce ii intereseaza.

Si unii si altii au avut familie, intreaga sau incompleta, unii au invatat bine si mult, altii mai putin; exista si cei care n-au invatat deloc. Stiu si elevi, fosti repetenti, care, miraculos , sunt astazi oameni de succes.

Pana la urma TU contezi :LUPTI- depinde cum, obtii SUCCES, mai mare, mai mic, esti PERFORMER ; sau te lasi doborat.

Dincolo de toate sunt GENIILE; si copiii cu necazuri..

vineri, 16 ianuarie 2009

ieri si MAINE

Acum cateva zile, spre seara, m-au vizitat doua foste eleve. Sunt studente in anul I -Litere si Relatii internationale. Am fost diriginta lor.Vorbind de una , de alta, ne-am reamintit niste momente, altele decat cele in a caror evaluare este nevoie de catalog- primul, un spectacol cu muzica, dans tematic, poezie, iar celalalt, o lectie extinsa de dirigentie, de mai multe ore.
Ambele evenimente au fost" imortalizate", pentru ca mi-am dorit sa le pastrez nu numai in suflet.
Impreuna cu fetele"mele", am revazut totul; ne-am bucurat, am ras , am plans.

Copiii sunt atat de naturali, de spontani, de adevarati!

Ma opresc la cea de-a doua fila a albumului meu, pastrat pe caseta.

15 Ianuarie 2004,
noi- elevii mei, aflati in clasa a 8-a si eu, discutam despre ce vor ei sa devina. Cu multi invitati-profesori din scoala, elevi de la celelalte clase a 8-a, oameni din cultura, justitie, media, politie, armata, oameni de afaceri, muncitori cu diverse profesii, fete bisericesti, fosti elevi ai scolii, directori de la multe licee si colegii din oras.
Mottoul temei-"Viitorul si schimbarea" a fost un paragraf din I.Kant"Un principiu de pedagogie, pe care ar trebui sa-l aiba in vedere oamenii care fac planuri de educatie, este cel prin care copiii nu trebuie crescuti dupa starea de fata a neamului omenesc, ci dupa o stare mai buna, posibila in VIITOR, adica dupa IDEALUL OMENIRII si al intregii sale MENIRI".

N-am ales intamplator data;
patronul nostru spiritual a fost EMINESCU" Cine voieste sa invete MULT trebuie sa inveteMULTE".

Silit de viata, de imprejurari , ori chiar de propria-i fiinta- ne-ar fi fost model chiar in ceea ce priveste capacitatea omului de a-si schimba profesia- a trecut prin multe meserii- sufleur, artist, copist, bibliotecar, arhivar, gazetar, revizor scolar, traducator-Enric Theodor Rotscher, "Arta reprezentarei dramatice dezvoltata stiintific si in legatura ei organica",Immanuel Kant,"Critica ratiunii pure", Augustin Leskien,"Manual de Limba paleoslava" ( vechea slava bisericeasca), Franz Bopp, "Gramatica critica abreviata a limbii sanscrite","Ideile lui Machiavelli" ,Franz Bopp," Glosar comparativ al limbii sanscrite".
A scris proza, piese de teatru.

Prin POEZIE, s-a asezat, undeva, sus de tot, printre astri.

Nu citisem atunci, am citit in dimineata asta, in "Tineretul si simtul istoriei:"Un batran de spirit a spus despre tineretul nostru ca-i pare ca e ca si ciresile carora gradinarul, voind sa le faca sa se coaca inainte de vreme, li suceste cozile. Ciresile se coc intr-adevar, dar numai pentru scopul lor de a fi mancate, nicidecum pentru scopul cel tainuit al naturei, de-a cuprinde un sambure datator de viata, un germene al dezvoltarii mai departe".

miercuri, 14 ianuarie 2009

"SI DACA DE CU ZIUA..." MIHAI EMINESCU

" Si daca de cu ziua se-ntampla sa te vaz
Desigur ca la noapte un tei o sa visez,
Iar daca peste ziua eu intalnesc un tei
In somnu-mi toata noaptea te uiti in ochii mei."


POET

" Sa tot torni la rime rele
Cu dactile in galopuri,
Cu gandiri nemistuite
Sa negresti mai multe topuri.

Si cand vezi vre o femeie
Sa te-nchini pan' la pamant
Si de-a sta ca sa-ti vorbeasca
Sa inghiti orice cuvant;

Nespalat, neras sa umbli,
Si rufos si desuchiet-
Toate- acestea impreuna
Te arat-a fi poet."

MIHAI EMINESCU,
OPERE, ACADEMIA ROMANA, univers enciclopedic


"Ce este adevarul?
De doua mii de ani ni se predica sa ne iubim , si noi ne sfasiem.De mai multe mii de ani...viseaza impacarea omenirii, linistea inimei si a mintii, indurarea si nepizmuirea, si cu toate aceste , tot de atatea mii de ani, de la inceputul lumii, razboaiele presura pamantul cu sange si cu cenusa.In locurile pe unde au inflorit odinioara cetati frumoase pasc pe risipe turmele, si ceea ce necesitatea au ridicat, ura au daramat....La intrebarea ce si-o face David Strauss, scriitorul vietii lui Isus, de mai suntem noi crestini sau ba,...noi adaugam alta- am fost vreodata crestini?"

MIHAI EMINESCU,
Publicistica, Studii si articole publicate in timpul vietii-

Intra, pentru ETERNITATE, in lumea lui de astri , din ziua in care a vazut lumina-15 ianuarie 1850; de acolo priveste "viitorul si trecutul","nemuritor si rece".

marți, 13 ianuarie 2009

ARTISTUL, pietrele si spectatorii

Ce se intampla astazi, de piatra de-ai fi, tot ti se storc lacrimi. De tristete.

Ce se intampla atunci, cand aproape totul se rationalizase, iti turna in suflet si pe obraji siroaie de lacrimi. De tristete?De fericire? De toate.

In salile reci, nu sunt nici astazi altfel, noi, spectatorii, eram electrizati de artisti celebri, care, fie ger, fie ploaie, veneau sa joace si pentru publicul provincial.

L-am vazut in anii, in care seara avea, obligatoriu, doua ore, pe Florin Piersic in roluri celebre din" Zbor deasupra unui cuib de cuci","Gaitele","Cartea lui Iovita","Oameni si soareci".
Momentele in care gesturile SPUNEAU ceea ce cuvintele aveau interdictie uneau SCENA si SALA.
Arta cobora printre randuri. Sala era in delir.

Astazi, unii sunt in delir, pentru ca pot, in sfarsit, sa arunce, in OMUL-ACTOR, in loc de flori, cu bolovani.

luni, 12 ianuarie 2009

interjectii

boc! boc!
Cizmele lor, care le inalta demnitatea in fata oglinzii, inca murdare de noroiul adunat in campaniile electorale, pentru a cersi voturi, au intrat, tropaind, in sufletul celei mai vulnerabile categorii biologice: varstnicii.
Le vezi in coltul gurii ranjetul nedomestic, mandri ca, rapid, sigur, fara - cine- stie- ce -efort au facut rost de bani, pentru a pune tara pe picioare.
Sentimentul pe care il am este de jena, dar si de mila fata de niste fiinte ajunse fortuit in fotolii prea intepenite pentru spinarile lor obisnuite sa bata matanii in fata sefilor.
Fac parte din lumea celor care i-au invatat carte pe unii dintre mai marii zilei , atat cat au putut mintile lor sa cuprinda . Restul au primit de la mama si de la tata.

Sigur, sunt situatii si situatii, OAMENI si indivizi; nuante si nuante.
Legea? dura lex, sed lex..s-o creada cine poate .

duminică, 11 ianuarie 2009

e nevoie de o viata pentru a pricepe natura umana

Am vazut un film- nu conteaza cum se numeste- dar a avut de toate: iubire, ura,(ne)credinta, arta, mantuire, (in)dependenta), munti, lacrimi, meteoriti, plaja, suicid, vant, copii fara copilarie, droguri, parinti care nu pot fi parinti, lauri, lanturi, par mirosind a trifoi, fanatism, pedeapsa, asteptare, gelozie, iertare, stele, moarte, nesfarsit, gratii, dragoste imposibila, triumf, ( ne)uitare, minciuna, adevar, realitate, fictiune,VIATA.

zapada la ratie

Spui tu, incuviinteaza si el, va aprob si eu, ca la noi criza nu mai este de multa vreme o noutate; macar in privinta asta n-a reusit nimeni sa ne-o ia inainte.
Mai mereu am auzit , chiar am simtit pe propria-mi piele ca: sunt in criza de timp, a facut o criza de nervi, sunt(em) in criza de bani, este criza de locuri in gradinite, de medicamente, de locuinte, de locuri de munca, de o clasa politica adevarata, de iubitori ai neamului, de zidari, de dragoste adevarata, de spitale, de seriozitate, de combustibili, de incredere, ce mai? la noi au fost si sunt crize de tot felul... Domnia sa, Criza, si-a bagat coada peste tot.

Pana si iarna, inspirandu-se din realitatea asta aiurita, a intrat in criza.
Ger are berechet, imparte cu nemiluita, in toate noptile, diminetile, chiar pana pe la pranzisor.
Dar zapada?de, este criza!
Pe aici, pe la noi, pe la voi este altfel, din cate se aude, a dat asa, din varful degetelor, mai mult a presarat , cam cata faina trebuie pe dosul tavii pentru placinta cu multe foi.
Soarele isi scoate dis-de-dimineata coltii lungi, pregatiti si ei pentru criza, pe termen nelimitat, ia bucatica de zapada, ratacita prin cate un colt si-o infuleca , cat ai zice peste.

Ce s-a ales de gerar, tartorul iernii? raman campii fara nameti, copii fara derdelus, sobe fara foc, case fara caldura, batai fara bulgari, romantism fara stapani ...

vineri, 9 ianuarie 2009

povestea vorbii

Despre iuteala, manie si posacie

Anton Pann

" El chiar singur a stricat
Si iar el s-a maniat.
Si apoi
Da cu coasa si cu gresia.
Nu judeca,
Unde o iesi sa iasa,
Or ca tunsa, or ca rasa.
Ca
Focul cand se incinge
Anevoie se stinge.
Insa
Cine se iuteste curand osteneste.
Si
Cine se oteteste sa bea otet sa-i treaca.
Ca,
Cela ce se pripeste adesea se poticneste.
De aceea
Sa nu te pripesti,ca o sa gresesti.
Totdauna
Masoara de multe ori si sa croiesti o data.
Insa
Sunt firi intre firi, de nu stii cum sa te miri.
Unul
Sade posac si tacut,
Parca este surd si mut.
Parca i-am infipt serpi pe burta,
Parca i s-au inecat corabiile,
Parca toata lumea ii e datoare,
Parca mi-a tors si nu i-am platit.
Parca i-a murit curca cu oul in cuib.
Parca tot ii ploua si ii ninge.
Parca i s-a taiat lefeaua.
Parca i-am taiat apa de la moara.
Parca i-am taiat iapa de la gard.
Parca isi jeleste parintii.
Cand rade , soarele rasare,
Cand se nacajeste, tuna si fulgera,
!si pierde si cumpatul si umbletul."

luni, 5 ianuarie 2009

o, brad frumos...

Citeam pe blogul unei doamne din Germania ca astazi a trebuit sa-si despodobeasca pomul de Craciun, pentru ca maine vine masina sa adune brazii.Asta inseamna ca exista un program, pe care lumea il stie si il respecta.
Citeam si incercam de doua ori tristete: mai intai , ca se apropie clipa cand va trebui sa renunt si eu la bradut-in fiecare an incerc sa prelungesc cat pot starea de magie , pe care mi-o creeaza prezenta lui in casa.Ma despart cu greu , chiar daca lasa in covorasul din balcon multe ace.
Ma intristeaza apoi ideea ca la noi- n-o fi la fel peste tot - brazii, care timp de mai multe nopti si zile au fost tratati regeste- gratie lor am primit si am oferit daruri, in preajma lor am incercat sa fim mai buni, mai calzi, mai sinceri cu noi insine- dintr-odata devin de prisos; se amesteca cu tot felul de resturi, in masinile alea murdare .
Poate ca n-ar trebui , nici sa ma mire , nici sa ma intristeze, suntem specialisti in a trece cu mare usurinta de la sublim la ridicol.

cine pe cine?

Am aflat o stire. Una tare.
Niste baieti fac statistici. Acum umbla vorba, de la ei catre noi, cum ca 1 roman din 2 este criminal.Ti se face parul maciuca , gandindu-te: la tine in casa care este? dar la ghiseu, cand te duci sa achiti impozitul? dar la cabinetul medicului de familie?... postarita/ croitorul/ manichiurista ?de unde ti se trage? o fi de la Decebal, poate de la Traian, de la slavi, huni, cumani, pecenegi? daca te mai gandesti mult, afli cine esti..nu, las-o balta;

A mai fost odata o statistica:
unu' din:2/3/4 romani , nu-mi amintesc prea bine, avea ochi albastri, ma rog, uneori, bateau in albastru, in functie de situatie;
nu, stirea asta chiar e...

Stai, stii lectia, paharul are doua parti:

Mi-am amintit un banc.
Cica era un roman, bine, inalt, frumos, cu mapa. Ajunge seara, tarziu, la un hotel si cere o camera.I se spune ca exista un singur pat liber, intr-o incapere cu un cetatean negru.Respectivul nu are incotro si accepta. Ajuns in camera, nu se comporta prea civilizat.Negrul asculta si tace. Cand vecinul de pat incepe sa sforaie, ii vopseste fata cu crema neagra. De pantofi. Apoi se culca.

Dimineata devreme, privind in oglinda taxiului ce-l ducea la aeroport, tipul cu mapa striga catre sofer:
- Intoarce masina!
-De ce?
-Cum de ce? nu vezi? in loc sa ma scoale pe mine, l-au trezit pe negru...

duminică, 4 ianuarie 2009

curat /murdar

sa plangi? sa razi?

Chiar in clipa asta, pe un post tv se discuta despre soarta invatamnatului.La telefon este doamna ministru.
Intrebata cum va imbunatati calitatea invatamantului, cu privire la cel preuniversitar, dumneaei a spus: zilnic, profesorul ii va comunica PARINTELUI ce s-a facut la scoala. Asta pentru ca elevii sunt imaturi. Adica nu pot sa evalueze calitatea muncii profesorului.

Altfel stau lucrurile in invatamantul universitar: studentii,( chiar si cei admisi , stim noi cum?) care sunt maturi, vor putea sa-i evalueze pe profesorii lor.

Aferim!

vorba cuiva"S-a intors masina lumii..."

vin si povesti

Cu poala suflecata, rosie in obraji, Ancuta- cand cea tanara, cand cealalta-vicleana si sprancenata, umbla ca o sfarleaza, printre ei, turnand vin, impartind mrene fripte si berbecuti la protap.

Sorbeau pe indelete, isi stergeau mustatile cu maneca. Si ascultau povesti.
Fiecaruia ii venea randul.

Hanul era o cetate si avea porti ferecate...


Alte ancute- fara poale, cu sani la vedere. Vin. Fara gust. Fum. Mult fum.
Cine povesteste? Cine asculta?

sâmbătă, 3 ianuarie 2009

"a bate apa-n piua si a astepta sa iasa unt"

Inca este vacanta. Pentru unii cu V. Pentru altii, altfel.Tot vacanta se cheama. O cunosc mai bine pe cea scolaresca. De pe ambele parti. Stiu cum este si dupa.

2008 s-a terminat cu discutii despre profesori. Ca un facut, 2009 debuteaza cam in acelasi registru.

Ca omul care indrazneste sa creada ca ar cunoaste cat de cat cum e cu scoala....30 si.... de ani, ca profesoara, am si intrebari, si nelinisti , si nedumeriri, si modeste opinii. Si daca am? ce sa fac cu ele?le-am mai spus, le-am mai scris, am mai vorbit, cu unul, cu altul, dar nu se vede prea clar. Este tot ceata. Deasa. O iarna pacloasa.

A revenit la ministerul , care si-a tot schmbat numele, dar nu si naravul/intentia/tehnicile/metodele/structura/viziunea etc., asadar a revenit, ca sa nu-mi uit vorba, o doamna , care a mai trecut/ fost/ stat/ ramas/vegheat etc. de ce i s-o fi zicand abramburica? am vazut-o lacrimand , se vorbea de cresterea salariilor, de!!!! ," renumeratie mica, dupa buget".

Si cum stam eu si ma chiteam in mintea mea, m-am intors tot la Eminescu, Eminescu, revizorul scolar. Uite ce spune el in " Scoalele noastre sunt rele", pg 612- OpereIII.Publicistica;

"Scoalele noastre sunt rele- iata o tema adeseori repetata de ziare politice si literare; cu toate acestea putini au aflat cauzele adevarate ale decadentei invatamantului nostru public si cei mai multi sunt predispusi a atribui starea de lucruri unor cauze imaginare sau cel mult unor fenomene cari nu sunt ele insile decat urmarea unei cauze generale si mai adanci".

Si dupa ce vorbeste despre organizarea deficitara a sistemului , insistand asupra ideii ca "raul trebuie scos din radacina", adauga:

"Nu, sa fim drepti. Ceea ce nu se cere de la nimeni nu se ceara nici de la profesori. Si ei sunt oameni ca toti oamenii; cand unul plagiaza nu face decat sa urmeze exemplul ministrului sau; cand este neglijent urmeaza pe cei mai ilustri dintre concetatenii sai, c-un cuvant ei sunt ca toti si toti sunt ca dansii. Daca exista exceptii lucrul sa nu ne mire. E cate unul care a prins dragoste de stiinta lui, care, in sfera ei senina, gaseste un adevarat liman de scapare din putrezirea si mizeria ce-l inconjoara; pentru care iubirea adevarului pentru el insusi e un echivalent moral suficient al muncii lui..."

vineri, 2 ianuarie 2009

in putine cuvinte

Am auzit, in seara asta, un fel de poem,
intr-un vers:

"SA IUBESTI MAI MULT CALATORIA DECAT DESTINATIA"

ca in "Melancolie" de Arghezi.

"opere fundamentale"

Nu stiu cati dintre noi mai au astazi timp si INTERES pentru EMINESCU.

Cu permisiunea dumneavoastra,

propun o lectura ,

pentru a afla niste raspunsuri, daca nu totale, cel putin partiale, la unele dintre intrebarile pe care le nasc evenimentele petrecute pe marea/mica nostra scena politica, unde se joaca, cu casa inchisa, aceeasi piesa, pentru spectatori din Bucuresti, Brasov, Cluj, Plescoi, Caracal..si din multe alte locuri;

GLOSSA

MIHAI EMINESCU


Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
In auz ne suna multe,
Cine tine toate minte
Si ar sta sa le asculte?...
Tu asaza-te deoparte,
Regasindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limba
Recea cumpana-a gândirii
Inspre clipa ce se schimba
Purtând masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noua toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se cearta,
Tu în colt petreci în tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat începutul
Cine stie sa le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sa fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreaba si socoate.


Caci acelorasi mijloace
Se supun câte exista,
Si de mii de ani încoace
Lumea-i vesela si trista;
Alte masti, aceeasi piesa,
Alte guri, aceeasi gama,
Amagit atât de-adese
Nu spera si nu ai teama.

Nu spera când vezi miseii
La izbânda facând punte,
Te-or întrece nataraii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teama n-ai, cata-vor iarasi
Intre dânsii sa se plece,
Nu te prinde lor tovaras:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii-n scena,
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alaturi te strecoara,
Nu baga nici chiar de seama,
Din cararea ta afara
De te-ndeamna, de te cheama.

De te-ating, sa feri în laturi,
De hulesc, sa taci din gura;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Daca stii a lor masura;
Zica toti ce vor sa zica,
Treaca-n lume cine-o trece;
Ca sa nu-ndragesti nimica,
Tu ramâi la toate rece.

Tu ramâi la toate rece,
De te-ndeamna, de te cheama:
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teama;
Te întreaba si socoate
Ce e rau si ce e bine;
Toate-s vechi si noua toate:
Vreme trece, vreme vine.

joi, 1 ianuarie 2009