cu rouă și cu brumă pe obraz...„
Scriind, și tot scriind, poate că s-ar fi vindecat de ea, iar astăzi ar fi împlinit mulți ani.
Mai contează numărul lor, câtă vreme o citim, o tot citim, cu aceeași mare uimire, cu acea inocență a sufletului de copil?
“S-a născut și a doua oară”, cum deseori spunea, salvată din ghearele suferinței prin grija și iubirea mamei sale,doctorița Peița Isanos, fostă Papadopol.
A călcat pietrele,iarba și drumul doar 28 de ani, iubind ” Florile lumii”, presărate cu “ Maci”, într-un etern” Vis vegetal”, într-o “Cântare a păstoriței”...
A fost admirată și prețuită pentru talent, profunzime a cugetării, pentru grație, frumusețe și bunătate, în sunet de “Romanță”.
În ultima zi a unui martie înfrunzit, se căsătorea cu Eusebiu Camilar , martori fiindu-le : George Lesnea și avocatul M. Călinescu, la care locuise Magda în primii ani de studenție.
Aceasta fost cea mai veselă perioadă din scurta-i trecere pământească, spunea prietena ei.
Iar când suferința a învins-o , a trimis” Ultimul sărut” tuturor, mult prea devreme, iubind” Păsările”, “ Zeii”,”Bărbatul”...
A rostit sfios” Doamne, n-am ajuns până la mâna ta”.
Plângeau, arzând în metafore, ”Focurile”, acompaniind„Cântarea munților”.
Destinul ei, singular, cum toate destinele sunt, egală cu bărbații în deșteptăciune, adesea , poate chiar superioară lor,avocat de prestigiu, sensibilă poetă,scriitoare, publicistă a fost, în confruntarea cu aspirațiile sufletului, o frumoasă străfulgerare astrală!
Mai contează numărul lor, câtă vreme o citim, o tot citim, cu aceeași mare uimire, cu acea inocență a sufletului de copil?
“S-a născut și a doua oară”, cum deseori spunea, salvată din ghearele suferinței prin grija și iubirea mamei sale,doctorița Peița Isanos, fostă Papadopol.
A călcat pietrele,iarba și drumul doar 28 de ani, iubind ” Florile lumii”, presărate cu “ Maci”, într-un etern” Vis vegetal”, într-o “Cântare a păstoriței”...
A fost admirată și prețuită pentru talent, profunzime a cugetării, pentru grație, frumusețe și bunătate, în sunet de “Romanță”.
În ultima zi a unui martie înfrunzit, se căsătorea cu Eusebiu Camilar , martori fiindu-le : George Lesnea și avocatul M. Călinescu, la care locuise Magda în primii ani de studenție.
Aceasta fost cea mai veselă perioadă din scurta-i trecere pământească, spunea prietena ei.
Iar când suferința a învins-o , a trimis” Ultimul sărut” tuturor, mult prea devreme, iubind” Păsările”, “ Zeii”,”Bărbatul”...
A rostit sfios” Doamne, n-am ajuns până la mâna ta”.
Plângeau, arzând în metafore, ”Focurile”, acompaniind„Cântarea munților”.
Destinul ei, singular, cum toate destinele sunt, egală cu bărbații în deșteptăciune, adesea , poate chiar superioară lor,avocat de prestigiu, sensibilă poetă,scriitoare, publicistă a fost, în confruntarea cu aspirațiile sufletului, o frumoasă străfulgerare astrală!
Mereu tandru glas, MAGDA ISANOS
( cum ar fi să fii copac?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu